Astăzi am furat un fluture...

Dimineață...

Soarele mi se prăvălește cu putere în ochi, fără să am puterea să-l opresc.

Îmbătat de fericire și de mângâierile soarelui... un fluture...

Zboară captiv între cele două geamuri deschise ale fereastrei de la balcon.

De partea cealaltă a geamului, pe pervaz, motanul desează cercuri cu lăbuțele.

Un fluture frumos... albastru marin cu alb... Ca marea, ca cerul cu nori...

Creatură firavă care visează doar o zi în astă lume...

Motanul stă la pândă să-i curme visul.

E vară în privirea mea... lumină... Vreau s-o păstrez un pic în ochi și-apoi s-o strecor în inimă.

Pășesc ușor în balcon.

Prind fluturele în căușul palmei de la mâna dreapta.

Îmi sărut pumnul închis să nu-l doară.

Merg iute la geamul de la bucătărie și-l eliberez, întinzând mâna către Cer.

Zboară. E liber și-și poate continua mica existență efemeră.

Astăzi am furat un fluture...

L-am luat de sub nasul motanului și l-am aruncat în înaltul cerului... spre lumină...