joi, 5 martie 2015

... despre nevoia bărbatului de sex vs nevoia femeii de a fi și a se simți iubită

Vineri am fost la film, unul dintre cele mai discutate filme din ultima vreme și anume ’Fifty Shades of Grey’, etichetat de cunoscători ca fiind dramă.

Povestea filmului - inspirat de bestseller-ul mondial al autoarei britanice Erika Leonard, care semnează cu pseudonimul E.L. James - îi are în centru pe studenta Anastasia Steele şi un cuceritor şi misterios om de afaceri, Christian Grey, între care se leagă o relaţie plină de erotism, dar şi secrete întunecate.

Filmul e departe de a putea fi considerat unul memorabil.

E mai degrabă un film ușurel, de weekend, la care adolescenții vor merge pentru scenele erotice, iar cei maturi împinși de curiozitatea publicității exagerate.

Și unii și ceilalți pot avea însă ceva de învățat, fiindcă dincolo de erotism, filmul are și o latură psihologică, mai mult sau mai puțin evidentă.

În spatele poveștii erotice este vorba până la urmă tot de ... iubire.

Veți spune că la mine în toate e vorba de iubire.

Aș spune că nu doar la mine, ci la toată lumea și în toate ipostazele e vorba doar de iubire.

Poate că eu am avut șansa să curăț un buton ruginit și am deschis o fanta prin care pot observa aceste lucruri... doar atât...

Christian era un bărbat care rămăsese fără mama naturală de la vârsta de patru ani și fusese abuzat sexual de o prietenă a mamei adoptive de la vârsta de cincisprezece ani.

Ea l-a inițiat și învățat să facă sex doar prin intermediul unui joc sexual în care un partener avea rol de dominator, iar celălalt de dominat, parteneri care în prealabil trebuiau să semneze un contract prevăzut cu n termeni și clauze.

Anastasia era o studentă în ultimul an de studiu, a cărei mamă era la a patra relație și pe care o crescuse un tată adoptiv.

Ea era o tipă ingenuă, virgină, care se păstrase pentru un bărbat deosebit, minunat a cărui iubire să-i conducă pașii spre ... fericire.

În ce constă drama?

Din punct de vedere psihologic, tot filmul se bazează pe două conflicte: nevoia femeii de a se simți iubită, adulată, apreciată, înțeleasă, însoțită și nevoia bărbatului de a obține satisfacție fără a se implica emoțional.

Dacă ne permitem să observăm, ca de fiecare dată, drama e în creierul nostru.

Rețeta de creat drame constă doar în împotrivire.

Când ceea ce ți-ai închipuit nu corespunde cu ceea ce ai visat vei avea întotdeauna tendința să urnești realitatea în sensul visului.

Iar dacă nu vei reuși, așa cum e foarte probabil să se întâmple, vei fi obținut deja o mai mare sau mai mică... dramă.

Dar situațiile de viață nu ți-s date ca să simți că urnești munții din loc.

Sunt și bărbați și femei care au fantezii sexuale, sunt și femei și bărbați neînțeleși în iubire.

În toate există o cauză, dar mai mult, în toate există o lecție...

Ideea e să iei lecția din tot și să mergi mai departe.

Încotro e bine s-o apuci? 


Tot mereu și consecvent...înspre evoluție...

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu