Iubitului meu soț cu iubire și recunoștință...
Că te iubesc, e doar o disponibilitate a mea.
Că mă iubești, ține de disponibilitatea ta.
Că suntem împreună e alegerea noastră.
Îți mulțumesc că ești!
Îți mulțumesc pentru nenumăratele ore pe care le-ai
petrecut răbdător și neputincios, la capătul patului meu de spital, în mirosul
greu și greu de imaginat al otrăvurilor ce ni se băgau pe vene!
Îți mulțumesc pentru felul în care m-ai privit când
m-ai văzut pentru prima dată cheală, fără gene și fără sprâncene și m-ai privit
de ca și cum atunci m-am întors de la un salon de înfrumusețare și radiez de
prospețime.
Îți mulțumesc pentru sărutul pătimaș pe care mi l-ai
dat, când în sfârșit m-ai văzut ieșită din operație, după o așteptare care te-a
ținut cu inima și sufletul la gură!
Îți mulțumesc pentru zilele întregi pe care le
petreceai în subsolul spitalului în care am fost operată, așteptând cuminte și
răbdător să se facă ora de vizită, doar ca să mă vezi, să mă ții de mână și să
mă săruți!
Îți mulțumesc pentru toate momentele în care m-ai
ținut în brațe atunci când simțeam că lumea mea se prăbușește și numai brațele
tale mă împiedică să mă prăbușesc odată cu ea.
Îți mulțumesc pentru bunătatea și îngăduința de a-mi
asculta la nesfârșit toate tânguielile și aberațiile despre fricile mele!
Îți mulțumesc pentru toate momentele de fericire, de
nefericire, de bucurie, de furie, de încântare, de supărare, de coșmar, de
reverie...!
Îți mulțumesc și îmi doresc să poți privi măcar o
secundă prin ochii mei, către tine!
Și noi te iubim vă iubim cu tot sufletul și din toată inima! Mulțumim că sunteți în viețile noastre!
RăspundețiȘtergere