joi, 23 aprilie 2015

Și știu și pot și vreau... dar de ce atâta grabă?

În orice firmă care se respectă există cel puțin o persoană care știe tot și nu face nimic.

Sunt acei oameni de bine care veghează la prosperitatea companiilor și care au grija fiecărui angajat în parte.

Nu se știe când mai apucă să mai facă ceva ori  să aibă și grija lor, dar asta nu contează.

Ei sunt cu atât mai ocupați cu cât firma este mai mare, iar mărimea îngrijorării lor crește exponențial cu numărul angajaților.

Sunt acele creaturi deosebite pe care le întâlnești și de care te izbești peste tot pe unde ai merge.

Pe coridoare atunci când alergi grăbit până la toaletă.

De partea cealaltă a ușii biroului când vrei să alergi după agentul de curierat rapid ca să mai pui o hârtie în plic.

La automatul de cafea atunci când ”se sună” de pauza de țigară.

Sunt acele creaturi joviale care sunt lângă tine ori de câte ori ai pe cineva de înjurat ori ai nevoie de un umăr pe care să plângi.

Și asta îmi amintește un banc minunat care suna cam așa:


”Atunci când mi-am pierdut serviciul m-ai susținut, când mi-a luat foc casă ai fost lângă mine, când m-a părăsit nevasta ai fost acolo ca să plâng pe umărul tău.


Știi ce? Ia de fă mătăluță pași mai încolo, că mie-mi face impresia că-mi porți ghinion!!

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu