Stam şi admiram contemplativ pe fereastră.
Afară ... cerul.
În spatele ochilor
eu...
Dincolo de ”EU”... ființa...
Pe cer nori bucălați, albi, lânoşi...
Apar şi gândurile... Venite de niciunde zboară şi ele către
nori...
Oare dacă nimeni n-ar fi cunoscut niciun nor vreodată, cum am fi
crezut noi, oamenii, că e la pipăit... cerul?
Zâmbesc...
Las gândurile toate pe un nor şi purced înapoi la treabă...
E ... cumva... să trăieşti şi mă bucur!
Iertați-mă că nu folosesc niciun epitet, dar m-am cam săturat de
etichete!
www.card-photo.com |
O zi cum eşti să ai! Şi tu...
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu