duminică, 15 februarie 2015

Pledoarie pentru ... un bărbat adevărat

Un bărbat adevărat nu e numaidecât un bărbat rafinat.

Asta nu înseamnă că e un bărbat lipsit de rafinament.

Nu e nevoie să-ți aducă luna de pe cer, nu e nevoie să aibe conturi deschise în bănci din Elveția.

E suficient să aibe un cont deschis în inima ta.

Un bărbat adevărat nu e nevoie să se îmbrace în frac și să știe să danseze tango, ținând între dinți un trandafir roșu.

E suficient să-și țină sufletul între dinții trăirilor și să facă să danseze inima ta pe ringul de dans al iubirilor sale.

Un bărbat adevărat nu-și măsoară bărbăția în lungimea nasului, a degetului mare de la mână sau în numărul de la pantof.

Pentru el zâmbetul femeii care-i stă alături dă indicii relevante și de netăgăduit referitoare la dimensiunea bărbăției sale.

Un bărbat adevărat nu e cel a căror mâini sunt obișnuite să țină doar coșuri de flori, cutii de bomboane și parfumuri fine.

E acela a căror brațe știu să ridice de pe umeri toate poverile lumii tale atunci când ele par a se nărui odată cu tine.

Un bărbat adevărat nu locuiește doar în gânduri, în povești, în filme sau în închipuiri, ci e acel cineva care respiră odată cu tine și locuiește clipă de clipă, în ființa ta...

Un bărbat adevărat e acela care în fiecare dimineață coboară din visul tău pentru a fi mereu lângă tine, pentru a sta firesc, atent și necondiționat... în preajma ta. 

Pentru că până la urmă și într-un final asta e de fapt ... tot ce contează cu adevărat...


Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu