Nu-ți cunosc numele, nu-ți cunosc identitatea...
Nici arborele genealogic ale cărui rădăcini te-au
legat într-un anume fel de Pământul din mine.
Nu-ți cunosc graiul, nu ştiu cum arată bucata de
carne menită a te delimita cumva în spațiul vizual din fața ochilor mei...
Nu-ți cunosc zbuciumul, nu-ți cunosc viața, nu ştiu
nimic... nu te ştiu...
Nu te cunosc şi nici n-aş putea să te identific
vreodată prin iluziile visurilor mele trecute, prezente ori viitoare...
Habar n-am cine crezi că eşti, cine îți pare că ai
putea fi...
Dar te simt...
Adânc, subtil, înalt, departe, aproape, zbuciumat,
liniştit ... ascuns undeva la vedere prin mine...
Cine eşti tu cel pe care îl iubesc?
Dar e o taină... :) Un biet muritor dezvaluindu-si vesnicia in porii celui/celei pe care il/o iubeste... :)
RăspundețiȘtergere