Ploaie de vară în noapte

Noapte.

Visul tău se furișează subtil pe perna mea.

Tu dormi mereu în altă parte.

Tavanul se desface și se preface în cer.

Stelele dorm în altă dimensiune.

Noi ne trezim în vise ca să ne iubim în continuare.

Rătăcim pe aleile sufletului până în zori.

Afară plouă. Picături bat cadența inimilor pe pervaz.

Prin burlan, apa de pe acoperiș se prelinge zgomotos în noapte.

Nu aud nimic... Șoapte, vorbe, idei, toate se plimbă în caruselul visului.

Noapte. Deschid ochii. Pe tavan cerul.

Pe perete un tablou antic, vechi și de demult.

Afară întuneric.

Înăuntru... tumult...

 Noapte bună, străine! În zori, iar te uit...

Oana Denis Rotariu
11.07.2017

09.07.2017