joi, 11 mai 2017

Brâncuși

Obosisem gândurile
Cu liniștea mea...
Le-am lăsat să se odihnească.

Toate. La "Masa tăcerii",
Sub "Poarta sărutului”.


Pentru a nu știu câta oară,
Am împărțit o îmbrățișare lipsă.


"Cumințenia pământului" e
Obraznică în comparație
Iubirea noastră.


Spre cer suie tihnit,
Din piepturile pline și rotunde,
"Coloana infinitului".


În noi și-ntre noi rămân atât:
Liniștea, nemărginirea, eternitatea...


Și oarecum stingher... Brâncuși...


Oana Denis Rotariu
09.05.2017



Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu