sâmbătă, 15 noiembrie 2014

Nu


Eu nu te-am chemat să bați la poarta lumilor mele, mai mult sau mai puțin paralele cu inima ta, cu iubirea universală sau cu conștiința noastră.

Dar faptul că ești aici nu e deloc întâmplător.

Nu.

Nu te-a trimis nimeni în calea mea.

Poate numai un dor care nu-și găsea astâmpăr în ființa ta aflată în zbor spre împlinire, spre desăvârșire...

Sau poate doar un gând despre alt gând care se voia îmbrățișat pe dinăuntru cu gingășie.

Ori poate că aluatul sufletului tău ce avea nevoie să fie frământat pe toate fețele ca să poată să crească, cine știe?

Nu.

Nu sunt nici oracol, nici maestru, nici sfânt, nici demon.

Sunt doar un om ca și tine.

Un om obișnuit care a experimentat mult ca să învețe despre El și despre sine.

Nu.

Poate că nu par perfectă... însă te asigur că în acest moment sunt perfectă. 

Perfectă pentru tine.

Deschide ochii larg și uită-te atent în ochii mei...


  fiindcă undeva, adânc în ei te vei regăsi de fapt... pe tine...






Mulțumesc, Doamne, pentru toate!



Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu