Un posibil început de nuvelă...

"Într-o cafenea stă un domn şi bea liniştit o cafea. Nu are laptop, nu are smartphone, nu are ipad. Stă aşa, ca un psihopat...”

…şi priveşte cum lumea trece pe stradă, cum anii lui trec cu iuțeală în fiecare zi prin fața cafenelei, fără ca nimănui să-i pese ori să bage de seamă.

E un om obişnuit: un tip grizonat, cu ochelari ce ascund îndărătul lor doi ochi jucăuşi şi o privire modestă, dar intelectuală.

Îmbrăcat frumos, elegant, dar departe de a fi în pas cu moda, ținuta lui deşi simplă are un oarecare aer regal.

Prezența lui e cumva agreabilă, oarecum neobişnuită, dă o notă aparte cafenelei în orele dimineții.

Îşi bea cafeaua aici în fiecare dimineață, la aceeaşi oră şi la aceeaşi masă.

Îi pare mâna destinului că o găseşte mereu disponibilă şi o consideră "masa lui" - nu ştie că angajații cafenelei fac în aşa fel încât să aibă acea masă liberă la ora de acum bine ştiută.

Habar n-are că ei se bucură în secret, de fiecare dată când apare straniul muşteriu zilnic, în orice anotimp, pe orice vreme şi exact la aceeaşi oră.
E o rutină ghiduşă care le bucură dimineața.

Astăzi e mai multă lume în cafenea decât de obicei şi totuşi parcă e mai multă linişte decât în alte zile.

Surprinzător, la fiecare masă de patru persoane s-au aşezat doar câte trei.

Doar la masa lui stă el ... Singur, dar nu însingurat. E însoțit de zgomotul cafenelei, de bucuria celor de la mese, de liniștea sufletului lui...

Soarbe din cafea şi se uită câteva clipe înspre paharul de apă din fața lui. Apoi ridică privirea şi priveşte afară.

E soare. O toamnă molatecă mângâie cu razele soarelui trecătorii, apoi vine şi se aşează în inima lui.

O primeşte înfiorat şi o trimite să şadă pe toate scaunele libere din cafenea. Câte puțin pentru fiecare, să ajungă la toți.

Acum toți clienții pot servi cafeaua în tandem cu toamna din inima sa.

Deodata cafeneaua se animă şi toți cei din ea par a deveni mai luminoşi.

La fel de luminoşi ca privirea ce se ascunde fericită în spatele ochelarilor lui şi tot atât de minunați ca toamna din inima sa.

Mai zăboveşte câteva secunde să admire imaginea.

E uluitor de interesant să poți observa cum energiile curg, se amestecă, vin și pleacă mai departe!

E încântător să le simți cum trec prin tine şi pe lângă tine zi de zi, mereu în astă lume!

Şi nu numai în asta...

Oana...