Nu-i loc de plictiseală...

La drum.

Foto: George Ziakas

Oriunde aș călători și oricât de lungă ar fi călătoria, drumul nu mă plictisește niciodată.

Atâta vreme cât există albastrul văzduhului pe care pot să-mi odihesc privirile sau sufletul ostenit nu există loc de plictiseală.

Dacă-mi pot agăța contemplarea de înaltul lui, orice drum se transformă în extaz și binecuvântare.

Foto: George Ziakas

Oricând pot păstra trează conștiința existenței Cerului pe toate cărările vieții pe care o trăiesc și care mă trăiește.

Foto: George Ziakas

Îndrăznesc să-i fac loc cu smerenie în privirea din inima mea.

Atunci invit cu dezinvoltură neprevăzutul și miracolul să facă deliciul aventurii din Călătoria mea.

Devin mai apoi una cu Cerul care coboară înalt în înaltul ființei mele, din inima Lui direct în inima mea...

Mulțumesc Doamne pentru Călătorie!

Mulțumesc Doamne pentru toate!