Prea repede

Câteodată timpul
O ia galop înaintea mea.
Atunci trag vârtos de hățurile
Cu care l-am legat de minte
Și-l șfichiuiesc cu cuvinte
Nedemne de o doamnă de
Vârsta mea...

Mă încăpățânez să nu-l las
Să alerge spre habar n-am unde
Ori să facă mai știu eu ce...
Lui nici nu-i pasă de ce am
Sau n-am eu habar sau de gând.

O ia la trap dezinvolt,
Cu elan și fără scrupule
Spre undeva, spre nicăieri...
Se zice că timpul nu trece,
Că doar noi trecem prin timp.

Se zice, dar câte nu se zic?
Timpul poate că nu trece,
Dar anii... anii prea repede
Ne bântuie și se risipesc
Nonșalant... în vânt...

Iar eu... prea tare mă frământ...

Oana Denis Rotariu
29.04.2017