În ultima vreme mi se pare din ce în ce
mai potrivită expresia ”mi s-a arătat”, folosită la propriu, nu cu sensul ei
peiorativ.
Pentru că înțelegerea lucrurilor chiar
ni se arată, atunci când ne obișnuim să lăsăm mereu spații goale și puncte de
suspensie prin noi și să le umplem doar cu tăcere și liniște.
Ultima dată mi s-a arătat răspunsul la
întrebarea: ”Ce se schimbă mereu la noi?”
Răspuns corect: Nimic.
Ceea se se schimbă mereu la noi e doar
sistemul de convingeri la care ne raportăm.
El e determinat de educație, de credință, de ceea ce citim, de ceea ce ascultăm, de o multitudine de factori mai mult sau mai puțin intrinseci sau benevoli.
El e determinat de educație, de credință, de ceea ce citim, de ceea ce ascultăm, de o multitudine de factori mai mult sau mai puțin intrinseci sau benevoli.
În funcție de acești factori noi ne
construim mereu propriul sistem de credințe și convingeri la care ne raportăm.
Apoi, periodic, ne translatăm, ipotetic
vorbind, firește, dintr-un sistem de mentalități într-altul, cu grație și cu
convingerea că mereu ne schimbăm, ne transformăm și evoluăm.
Și deși cu siguranță corpul fizic va
răspunde felului în care gândim, în esență, Sinele Adevărat nu se va schimba
nicicum, niciodată...
Ceea ce se schimbă mereu e doar modul cum gândim și sistemul de convingeri.
Și vom avea senzația că urcăm pe treptele turnului iluziilor percepțiilor,numai și doar fiindcă ne vom raporta mereu la un alt sistem de convingeri ce ni se vor părea mereu mai înalte, ghidați în principal de direcția în care va alege să privească atenția noastră.
Ceea ce suntem cu adevărat nu se schimbă niciodată.
Odată ce reușim să sarim în afara acestui labirint de sisteme de raportare create artificial de minte, spațiul Conștiinței accesate se poate expanda, natural și firesc.
Dar ca să ajungem la Conștiință e nevoie ca transformarea să vină prin experiment, într-un spațiu gol ce va deschide în noi o breșă care să ne conducă către ea.
Ce schimbăm mereu la noi?
Nimic.
Dar mutându-ne dintr-un sistem de referință într-altul am putea, la un moment dat, să reușim să facem o breșă înspre Conștiința în care suntem...și care șade prin noi...
Natural și firesc... înspre Absolutul în care locuim și care locuiește în noi, dacă conștient... îl alegem....
Ceea ce se schimbă mereu e doar modul cum gândim și sistemul de convingeri.
Și vom avea senzația că urcăm pe treptele turnului iluziilor percepțiilor,numai și doar fiindcă ne vom raporta mereu la un alt sistem de convingeri ce ni se vor părea mereu mai înalte, ghidați în principal de direcția în care va alege să privească atenția noastră.
Ceea ce suntem cu adevărat nu se schimbă niciodată.
Odată ce reușim să sarim în afara acestui labirint de sisteme de raportare create artificial de minte, spațiul Conștiinței accesate se poate expanda, natural și firesc.
Dar ca să ajungem la Conștiință e nevoie ca transformarea să vină prin experiment, într-un spațiu gol ce va deschide în noi o breșă care să ne conducă către ea.
Ce schimbăm mereu la noi?
Nimic.
Dar mutându-ne dintr-un sistem de referință într-altul am putea, la un moment dat, să reușim să facem o breșă înspre Conștiința în care suntem...și care șade prin noi...
Natural și firesc... înspre Absolutul în care locuim și care locuiește în noi, dacă conștient... îl alegem....
Noi pe El și El pe noi...
Oana Denis Rotariu
07.01.2017
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu