duminică, 4 ianuarie 2015

Aurea mediocritas


Scapă de asediul în care te țin prizonier dorințele aprige din viața ta.

Nu e rău să ai dorințe, idei, idealuri.

În viață e bine să avem scopuri, țeluri, ținte.

Diferența între bine și rău o face felul în care știm să le gestionăm.

Nu e nevoie să investim întreaga noastră atenție și energie în ele.

Riscăm să ne separăm cu totul de viață, de existență...

www.card-photo.com
Cu mintea mereu pe coclauri, cu atenția mereu înspre țintă riscăm să ignorăm drumul.

Să luăm un exemplu banal.

Te iubesc și-mi doresc să ajung până la tine... dar afară ninge și drumurile sunt înfundate.

Offf, dar eu îmi doresc atât de mult să fiu acum în brațele tale încât îmi amărăsc toate trăirile și-mi umbresc întreaga ființă cu deșărtăciunea cu care mintea îmi umple inima.

Și n-apuc să văd razele soarelui care se joacă cu fulgii de zăpadă ce dansează astăzi în fața ochilor mei, parcă special pentru mine...

Iar lacrimile din ochi mă împiedică să văd cât de feeric și cât de ireal pare că strălucește azi zăpada.

Mă necăjesc neștiind că tu nu ai avea acum prea mult timp sau destul chef să fii și pentru mine, nebănuind că acum n-ar fi chiar cel mai potrivit moment pentru ca noi să fim împreună.

Și mă supăr nepresimțind poate că dacă astăzi m-aș fi pornit la drum, drumul nu m-ar fi dus niciodată către tine... ci poate în cu totul altă parte...

Vizând doar ținta, câteodată ignorăm cu desăvârșire drumul.

Sau apreciind doar drumul nu mai reușim să prețuim așa cum ar trebui ținta.

De aceea e bine să le facem loc dorințelor în viața noastră, dar să facem cumva să le integrăm în existența noastră.

Să mergem mână-n cu mâna scopul pe care ni-l dorim realizat, dar să nu-l forțăm să ne întindă mâna.

Să pricepem că dacă într-un anumit moment dat din viață noastră ne este refuzat ceva anume înseamnă că acel ceva nu este bun pentru noi.



Sau cel puțin nu atunci, la momentul cu pricina...


Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu