August 2014 |
— Cum ești?
—
Bine.
—
Ma bucur mult!
—
Știi eu... eu sunt
foarte supărată pe dinăuntru, dar foarte fericită pe dinafară?
—
Cum adică pe
dinafară? Ești fericită pe-de-rost, încerc eu un spirit de glumă. E o fericire pe care ai învățat să o
afișezi tot timpul, dar pe care n-o regăsești în tine?
—
Da.
—
Offf!
—
Tu nu faci așa?
—
NU.
—
Citindu-ți
rândurile de pe blog, chiar mă întrebam dacă tu chiar crezi ce scrii pe acolo?
—
De ce întrebi? Nu
îți par autentică?
—
Ba da.
—
Atunci?
—
Nu știu.
— Eu cred mie în sută în tot ce spun şi în tot ce scriu. Tu ai judecat
scrierile mele prin prisma percepțiilor tale. Ție ți-e greu să ”te expui” așa
cum o fac eu. Tu te ascunzi de lume și de tine în tine.
—
Așa-i.
—
Mai ești supărată
pe dinăuntru și fericită pe dinafară, cum spui?
—
DA.
—
Întoarce-te pe dos!
Lasă supărarea pe dinafară și fericirea pe dinăuntru. Cerul va lumina peste
supărarea ta până o va face să-ți zâmbească și până va putea zâmbi de la sine. Apoi
vei putea să te întorci din nou pe față. Oricum nu va mai conta...pentru că
ceea ce se va găsi înăuntru se va regăsi și pe dinafară și nu vei mai putea
face diferența.
—
Bine, răspunde cu
jumătate de gură, lipsindu-i convingerea... Bine.
—
Iartă-mă, dar în
locul tău mi s-ar fi acrit până acum de atâta bine! Iartă-te, iartă, iubește și
dă-ți voie să fii autentică... nu bine, doar autentică. Înafară de tine, nimeni
nu are sau nu ar trebui să aibă nicio pretenție de la tine. Așa că fii
veritabilă și nu te mai obosi să fii într-un fel sau altul.
Tot august 2014 :) |
—
Bine.
—
(...exasperată) Cum zici
că ești?
—
Nu știu...parcă
altfel...
—
Mai bine altfel decât
bine... Mult mai ”bine”...
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu