joi, 3 iulie 2014

De ce ne-am ierta singuri?


De ce nu ne-am ierta?



Cel mai greu ne vine să ne iertam, să ne iubim, să ne respectăm și să ne apreciem pe noi înșine.

Cu toate astea, până nu reușim să ne înțelegem și iertăm pe deplin nu ne găsim liniștea, pacea, echilibrul... așa că, zic eu, merită măcar să ne străduim s-o facem.

Noi suntem templul mobil în care îl putem găsi oricând pe Dumnezeu.

De ce-am căra mizerii în el? De ce nu l-am curăța de gândurile inutile? De ce am acumula vinovați și vini plăsmuite, care există doar în imaginația noastră?

Când nu reușesc să fac ceva anume, mă rog.

Atâta știu eu face, acolo simt că e scăparea, salvarea și nădejdea mea.

Cer să mă ajute El să fac ce e bine pentru mine și e în acord cu voia Lui și a Universului.

Iar El mă ajută de fiecare dată, necondiționat și cu multă iubire.

Iubindu-mă atât de mult, El mă învață întotdeauna cum să mă iubesc pe mine și pe toți cei care vin înspre mine.
 
Da, e drept, nu e ușor să te ierți pe tine însuți, dar nu-i nici imposibil, pentru că n-ai niciun motiv să n-o faci.

Vinile sunt doar plăsmuiri ale minții noastre.

Orice decizie pe care tu o consideri greșită a fost de fapt cea mai bună decizie pe care ai fi putut-o lua în condițiile date, în funcție de nivelul de conștiință sau de înțelegere la care erai atunci - nu-ți închipui că ai fi avut de ales. 

Nu exista greșeli există doar lecții de viață.

Învață din ele, mulțumește pentru ele și mergi mai departe eliberat.

E greu să ne iertăm, nu e ușor. Și asta mai ales dacă ești dotat cu bun simț sau cu educație aleasă.

Și pare că dacă ești extrem de sensibil și fragil emoțional nu ești avantajat mai deloc.

Și totuși percepția asta e complet eronată.

Folosește-te de ce ai ca să evoluezi.

În momentele extreme, de viață și de moarte te folosești de tot ce ai la îndemână să te salvezi, pentru a putea merge mai departe.

De ce n-ai face la fel și cu evoluția ta spirituală, mentală, fizică, emoțională...

Ajută-te de tot ce ai, pentru că tot ce ai e întotdeauna exact tot ce-ți trebuie.

Folosește durerea ca să te trezești, mulțumește-i, iartă-te și mergi mai departe.

Dacă simți că nu poți renunța la ea, afundă-te mai tare în ea și las-o să te învețe să-ți trezești conștiința, pentru că după aceea totul devine ...mult mai ușor....


Iartă-te, trezește-te, iubește... trăiește și... bucură-te!


2 comentarii:

  1. in viata fiecarui om apare acel moment sublim, momentul cuantic, de la care viata lui se schimba. Unii il percep. cei mai multi nu si el trece...In viata multora dintre noi momentul cuantic e UNIC
    Mi-e drag să stau trântit, încins de lene,
    Sub macul unui soare de aramă,
    Când zarpa grea a toamnei lasă scamă
    Silhuiul fum ce urcă din poiene.

    RăspundețiȘtergere