Sclavie voluntară?

Cei mai mulți dintre noi la un moment dat avem șansa de a ne îndrăgosti sincer, de a trăi o frumoasă poveste de dragoste și uneori, ne mai trece prin cap să și oficializăm momentele frumoase ca să le dăm, chipurile, valoare, importanță și statut.

Și ca prin magie, doar o semnătura într-un registru pare să aibă puterea de a ne îndobitoci pe loc și a ne determina să ne simțim dintr-o dată stăpân cu drepturi depline peste viața altuia, sau de bună voie și nesilit de nimeni, sclav cu acte în regulă.

Câteodată stau și mă întreb dacă sclavia și exploatarea omului de către om au fost abolite cu adevărat sau doar au căpătat alte nuante, conotații sau valențe.

Iubești cu adevărat și îți pasă mult de cel de lângă tine, cel alături de care ai depus jurământul iubirii?

Bravo ție!

Demonstrează asta și dă-i voie să fie!

Ajută-l, nu-l îngrădi!

Iubește-l cât de tare poți, dar nu-l sufoca!

Stai tot timpul în preajma lui, dar respectă-i spațiul intim!

Scapă cumva de falsa idee că deții sau ai putea deține vreodată controlul și nu uita că de ce ți-e frică de aia nu scapi.

Renunță la inadecvatul și nepotrivitul simț al proprietății, ai curajul de a nu te mai simți nesigur și lasă frâiele din mâini!

Crezi doar în firele invizibile ale iubirii care v-a legat de la bun început!

Și s-ar putea să ai surpriza plăcută să constați că persoanei iubite chiar îi face plăcere să stea cu tine doar de bunăvoie.

Cine poate știi ???